tag:blogger.com,1999:blog-58243875515389332542012-02-06T04:56:26.667+02:00Maculatura virtuala pentru pseudo-sufleteRuxandrahttp://www.blogger.com/profile/15955444061183422308noreply@blogger.comBlogger181100tag:blogger.com,1999:blog-5824387551538933254.post-2951048895080360332012-02-06T04:56:00.001+02:002012-02-06T04:56:26.675+02:00cu durere concluzionez ca absolut toata lumea, mai devreme sau mai tarziu, ma minte si isi bate joc de sufletul meu bun...fie ca asta e pura intentie, fie din egoism indiferent, fie din alte motive pe care nu pot sa le inscriu in cuvinte....cu atat mai mult cu cat sunt defectata de mica...si cu toate acestea totul pare ca edin vina mea...nu imi neg greselile, nu mu le scuz si sterg, insa asa sunt eu, un suflet lipsit de curaj, incredere si vointa independenta...<br /><br />ma gasesc in clipa asta intr-un moment in viata care ma dezintegreaza inauntru....la inceputul unui drum, nu am niciodata curaj sa fiu eu, ci ma comport ca un pisoi care sta ascuns sub pat si miauna de frica, dar cand il iei in brate sa il impaci fuge de neicredere....dupa 14 ani am reusit pentru prima data sa ies de tot de sub pat, asta pentru ca cineva mi-a dat atata incredere in mine si m-a sprijinit atat de mult si m-a incurajat incat am iesit de tot din carapace.....nu a fost deloc usor, nici pentru mine, nici pentru "cineva", insa in cele din urma am reusit....<br /><br />zi de zi am acumulat inauntrul meu sperante si vise si viitoare fericite cu copii blonzi cu ochi albastri si borcane de dulceata care au devenit tot ce am vazut si tot ce am crezut si tot ce am iubit mai mult vreodata in viata mea....nu de putine ori "cineva" m-a incurajat sa visez si sa tin la visele mele si sa ma lupt pentru ele...asa ca ele s-au adunat si s-au marit si au devenit promotorul vietii mele....mama mi-a zis nu de putine ori ca a observat ca eu, cand am pe cineva (de data asta termen general) alaturi, pot sa mut muntii din loc,iar de data asta parea ca pot deplasa placi tectonice....si adevar graieste - mama tot mama!<br /><br />insa acum, in clipa asta tarzie din noapte, dupa luni de izbanta personala recompensate cu suisuri efemere si marunte si cu dureri cosmice, ma gasesc singura cu o iubire in suflet care arde, desi se destrama...si visele mele odata cu ea, si eu ca om odata cu ele....stiu ca foarte curand voi trece pragul unei usi dincolo de care va fi un mare gol...pentru ca desi poate pare altfel, eu sunt cel mai singur si mai introvertit extraterestru de pe Terra. Pentru ca a fost o imensa glorie sa imi inving atatea temeri, sa ma intind sub lupa cu cordul deschis, sa ma accept si sa ma plac, sa ma simt asa cum pana odinioara m-am simtit, sa am atata putere si atata vointa si atata pofta de viata cum pana mai ieri am avut....<br /><br />si pentru ca viata a fost cruda cu mine, si pentru ca portiile de durere au venit mereu cu o prabusire zgomotoasa a omului din mine, stiu ca ceea ce am reusit cu "cineva" nu va mai fi....pentru ca mi-a luat 14 ani sa ajung aici, si de inca 14 nu mai dispun - timpul e pierdut, resursele s-au epuizat, regenerabile nu sunt....si curaj sa ma redescopar, sa incep iar sa fiu eu cea adevarata, nu mai am....e ca atunci cand mai mai te inecisi dezvolti o frica de apa peste care nu mai potitrece toata viata....ei, pe mine doua brate m-au tinut de spate sa plutesc, o voce calda mi-a zis sa ma relaxez ca nu am de ce sa ma tem, si asa m-am lasat purtata in ape adanci....uneori vocea a spus ca poate e mai bine sa ne intoarcem la mal, doar ca apoi sa ma stranga si mai ferm de mijloc spunandu-mi ca o sa fie bine si o sa reusim impreuna....si eu am crezut....m-am lasat purtata ca niciodata fara sa gandesc o clipa ca bratele acelea m-ar putea abandona....si deodata, in ape adanci si tulburi, bratele s-au tras de submine si adancul m-a tras inauntru....si acum ma zbat inghitind incontinuu apa si sufocandu-ma, chiar daca stiu ca mavoi ineca in cateva clipe, dar totusi ma zbat....poate e instinct, poate e dorinta de viata, nu stiu....niciodata nu voi mai avea curaj sa ma apropii de apa....voi ramane mereu pe un mal, privind barcile cum plutesc, oamenii cum inoata bras....<br /><br />as vrea poate sa stiu de cetoata lumea pana la urma ma tradeaza, de ce toata lumea ajunge pana la urma sa ma dezamageasca dureros....sau poate nu as vrea sa stiu de teama ca raspunsul sa fie "pentru ca toti oamenii sunt asa"....<br /><br />ma opresc aici....de tot....din tot....daca as putea sa nu mai respir as face-o...<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/5824387551538933254-295104889508036033?l=ilincadelamoldova.blogspot.com' alt='' /></div>Ruxandrahttp://www.blogger.com/profile/15955444061183422308noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5824387551538933254.post-75668226987137208522012-01-19T16:45:00.000+02:002012-01-19T16:45:07.489+02:00La orice intrebare care mi se pune sunt capabila sa raspund cu minim 10 cuvinte. Referitor la orice subiect sunt capabila sa imi dau cu parerea in tot asa minim10 cuvinte, iar daca nu sunt in cunostiinta de cauza atunci pot sa pun minim trei intrebari. Nu prea stiu sa deschid discutii, de aceea sunt vorbareata doar daca altcineva are initiativa conversationala.<br /><br /><br /><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/5824387551538933254-7566822698713720852?l=ilincadelamoldova.blogspot.com' alt='' /></div>Ruxandrahttp://www.blogger.com/profile/15955444061183422308noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5824387551538933254.post-39271115235969680142012-01-04T02:30:00.000+02:002012-01-17T17:14:19.277+02:00El e barbatul cu care m-am plimbat prima data de mana fara destinatie.<br /><br />El e barbatul pe care l-am sarutat prima data, singurul dealtfel.<br /><br />El e barbatul in fata caruia mi-a fost rusine pana la roseata in obraji, de care m-am sfiit cu zambetul ascuns in haine.<br /><br />El e barbatul in fata caruia am inceput sa ma simt tot mai confortabila in aproape orice situatie, ipostaza sau stare.<br /><br />El e barbatul in fata caruia am plans in hohote fara sa incerc (si sa reusesc) sa imi inabus lacrimile, pentru ca nu m-am simtit slaba facand asta, ci sincera.<br /><br />El e barbatul cu care am descoperit joaca, alaturi de care mi-am deschis trupul, mintea si inima unor lucruri care nu mi-au trecut prin imaginatie sau de care m-am temut.<br /><br />El e barbatul care m-a invatat sa ii simt corpul, nu sa i-l percep senzorial.<br /><br />El e barbatul care m-a facut sa ma infrunt, sa ma pun la indoiala, sa ma analizez, sa ma judec, sa ma trag in concluzii si sa ma repar.<br /><br />El e barbatul care m-a determinat sa fiu mai buna.<br /><br />El e barbatul care mi-a facut complimente cu privirea si care m-a laudat cu zambetul.<br /><br />El e barbatul care m-a facut sa nu imi pot imagina viitorul cu altcineva.<br /><br />El e barbatul care m-a facut sa vreau sa fiu femeie.<br /><br />El e barbatul care a montat cortul in mijlocul sufrageriei pentru ca era iarna si nu puteam face camping.<br /><br />El e barbatul pe care nopti la rand l-am privit dormind cu buzele tuguiate.<br /><br />El e barbatul care, in visele mele cu ochii deschisi despre cum ma voi juca eu cu copii mei, &nbsp;a aparut cu chipul lui pe umerii tatalui imaginar.<br /><br />El e barbatul care m-a invatat sa nu ma grabesc.<br /><br />El e cel mai bun prieten pe care il am, cel care ma cunoaste cel mai bine, chiar daca nu pe deplin.<br /><br />El e cel cu care imi pun capul pe perta seara de seara si cu care mi-l ridic in fiecare dimineata.<br /><br />El e in fiecare pas pe care il fac, in fiecare gest, in fiecare rasuflare.<br /><br />El e barbatul care mi-a aratat cu adevarat ce inseamna sentimentul asta.<br /><br />El e!<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/5824387551538933254-3927111523596968014?l=ilincadelamoldova.blogspot.com' alt='' /></div>Ruxandrahttp://www.blogger.com/profile/15955444061183422308noreply@blogger.com0Leeds, West Yorkshire 53.8172124 -1.587451553.8148689 -1.592387 53.819555900000005 -1.582516tag:blogger.com,1999:blog-5824387551538933254.post-52618256553524972412011-06-28T22:13:00.002+03:002011-06-28T23:35:00.641+03:00Sunt unul din cei mai buni oameni de pe planeta asta, iar daca luam in calcul solida posibilitate ca o evolutie identica cu cea de pe Terra sa existe altundeva in Univers, asta ma face unul din cei mai buni oameni din el...Imi place sa rad, sa rasucesc cuvintele ca sa ii fac pe altii sa se balbaie confuz si apoi sa rada in hohote. Si stiu mereu macar un banc pe care tu nu il stii. Am bunul (sau prostul) obicei sa ma iau de oameni, putin agresiv uneori, dar majoritatea isi dau seama ca o fac deloc cu rea intentie, ci doar ca pe o joaca de-a cuvintele. Cei care se supara pentru mine nu conteaza, insa ma asigur sa imi cer scuzele de rigoare inainte sa inchei comunicarea cu dansii.<div>Deseori ma supar, ma precipit, dau din maini si vorbesc tare, cu cele mai ciudate amalgame de cuvinte asociate atat de pestrit incat cei care ma aud incep sa rada, iar asta ma face si pe mine sa zambesc, si uite asa imi trece supararea. Sunt critica si stiu ca in esenta asta nu e un locru bun. Dar nu o fac decat in sens pozitiv, din dorinta de a atrage atentia pentru corectare...pentru ca imi doresc sa fac lumea mai buna, imi doresc ca toti oamenii din jurul meu sa evolueze odata cu mine, dand ce e mai bun din ei. Pentru ca eu evoluez. Invat repede dar accept si cred greu ceea ce invat. Sunt un monument de incapatanare si am ajuns, dupa anii mei de viata, sa nu iau nimic 100% ca fiind corect sau adevarat pana nu cotrobai si cercetez si incerc cam tot ce mi-ar putea dovedi contrariul. Pentru ca am foarte putine certitudini in viata. Pentru ca am trait ca Fat Frumos, mai multe vieti de om intr-una, si aia scurta. Dar nu am invatat inca sa ma dau de trei ori peste cap. Si inca imi doresc sa ma teleportez. Nu imi place drumul. Nu imi place sa merg "undeva". Imi place sa merg, da, dar pentru ca ma entuziasmeaza punctul final, drumul cu destinatie prestabilita ma irita uneori aproae de agonie.</div><div>Abia am invatat sa sarut si sa ma plimb mana in mana. Mi-e rusine de tot ce nu stiu si cand mi se imputa ca nu stiu ceva, de rusine, ma apar si ma acopar rabufnind nervos.Si mi-e rusine de multe lucruri care tin de mine, de aceea incerc sa le acopar ascunzandu-le cu matura sub pres. Insa sunt multe si se vede umflatura. De aceea uneori mint, dar fara nici o intentie distructiva. Intr-un episod dintr-un serial la care ma uit doar cand nu ma pot opri din plans, un personaj, femeie, intrebat despre adevar, spune: <i>"Do you wanna know the truth? I'll tell you something about the truth - it hurts, so we lie!"</i></div><div>Ma sperie analizele facute asupra mea de catre ceilalti, mi-e frica sa fiu judecata si mustrata pentru ca toate in mintea mea au avut o logica pe care, daca acum nu o mai au, prin prisma momentului si a gandirii din momentul respectiv, merita indosariate si incuiate in beciul arhivei. </div><div>Si cred ca oamenii se schimba. Ei se nasc fie buni, fie rai. Iar restul e relativ. Doar cine nu vrea nu se schimba. Toti evoluam, spre ceva mai bun sau mai rau. </div><div>Mi-am dorit dintotdeauna sa iubesc si sa fiu iubita, dar acum, privind in urma, nu stiu daca ceea ce am considerat iubire chiar asta a fost. Mi-a spus odata o femeie pe care pe atunci o strigam "mama" ca intr-o relatie, mereu unul iubeste mai mult decat celalalt. Story of my life!</div><div>Cred in Dumnezeu si in Univers ca fiind unul si acelasi lucru, insa in ipostaze diferite care adesea se impletesc. Si astept un om de stiinta iluminat, desi cred ca termenul a fost sters de insemnatatea lui originara, care sa explice cum Universul, laic, stiinta pura, este o forma a lui Dumnezeu, divinitate absoluta. Astept sa apara acest om care sa aiba sufletul indeajuns de curat, mintea atat de limpede si existenta atat de desprinsa de cele lumesti de zi cu zi incat sa gaseasca toate cuvintele care sa dea forma acestei...nu idei...ci acestui adevar absolut. Eu nu sunt omul acela, eu nu am atatea cuvinte.</div><div>Ma inteleg secvential, insa ma surprind adesea in blocaje care imi balbaie mintea, situatii in care nu mai pot gandi nimic. Si uneori scriu ca sa ies din ele, pentru ca ma simt lipita de cuvinte ca aplica de tavan. Da, asa este, acesta e unul din momentele acelea...</div><div>Ma lupt pana la extenuare pentru lucrurile in care cred, pentru oamenii la care tin. Si ma lupt pana la ultima suflare cand stiu ca am dreptate. Am devenit un om puternic prin insingurare si instrainare. A fost ca un proces de epurare a sentimentelor si a gandurilor. Mi-am dovedit ca pot...ce? orice! Ca pot singura. Dar nu ca sa fiu singura, ci ca sa pot fi EU in NOI, nu doar parte din NOI, adesea nici macar jumatate. Si nu sunt inca EU in deplinatatea mea, pentru ca in multe privinte inca nu stiu cine sunt. Am fost atata timp mai putin de jumatate si m-am definit prin noi-ul din care faceam parte incat nu am apucat sa ma lamuresc pana la ultimele diacritice care e treaba cu mine. Si cred ca de asta ma blochez, pentru ca uneori ceea ce descopar e complet nou sau neasteptat. Dar invat, dupa cum am spus.</div><div>Nu suport mila altora. E poate singura privinta in care orgoliul meu rabufneste. Ma las calcata in picioare si plec capul in pamant daca eu consider ca e pentru o cauza nobila, insa nu accept mila altora. </div><div>Nu accept sa primesc multumiri sau scuze cand fac ceva care poate imi face rau in favoarea altcuiva. Pentru ca, din moment ce eu decid sa fac acel lucru, imi asum tot ce decurge din el.</div><div>Nu am incredere decat in cei trei membri ai familiei mele, varianta restransa. Astept inca acel al patrulea membru al unei noi familii care sa ma faca sa am aceeasi incredere in el ca in ceilalti trei. Si astept acest al patrulea membru pentru ca visez copii blonzi cu ochi albastri fugarind un caine gras in iarba curtii din spatele casei. Nu il caut, il astept, desi recunosc ca acum, in adancul sufletului meu, incerc sa il intruchipez in cineva dar ma feresc sa ii spun asta. Ma feresc sa ii spun multe lucruri pentru ca nu simt ca vede si el viitorul in aceeasi directie si nu as vrea nici sa il sperii, nici sa il pun in situatia urata de a imi spune sa nu mai caut in el ceea ce el nu vrea sa fie.</div><div>Sunt fixista! Imi place constanta, rutina in sensul ei frumos. Imi place sa ma trezesc la aceeasi ora, sa fac micul dejun si senviselele. Imi place sa dorm in acelasi pat, pe aceeasi parte, in aceeasi imbratisare. Cand ma indragostesc nu mai exista altcineva pe lume. Renunt greu la cel de care ma indragostesc si am fost dispusa sa ma lupt pana la limita imbecilitatii ca sa salvez ceea ce am crezut ca ar putea fi. Insa, in momentul in care ajung pana acolo, stiu sigur ca am incercat tot si ca nu voi regreta niciodata ca nu am incercat tot. Asa ca ma desprind linistita, usor, ca frunza de toamna spre pamantul brumat.</div><div>Imi place sa ma plimb si ma bucur de fiecare copac pe care il vad pentru prima data. As vrea sa vad atatea locuri, insa ma mobilizez greu. Am stat acum nu mult timp pe o stanca la ocean in cel mai frumos loc de pe planeta asta, ma batea vantul si soarele. as fi vrut sa fie perfect momentul ala, dar nu a fost sa fie. Dar stiu ca nu trebuia sa fie perfect pentru ca voi ajunge in alt loc in care totul va fi perfect!</div><div>Va iubesc pe toti lafel de mult, pe fiecare diferit! Nu urasc pe nimeni pe lumea asta si mi-e strain complet sentimentul ca un om din Prundul Bargaului care a murit acum o suta de ani. Si nu pot fi indiferenta.</div><div>Imi pare rau, dar imi ratacesc gandurile. nu isi mai gasesc trup in cuvinte. Mi-a aparut imaginea oceanului in minte si mi-a umplut-o, alungand orice cuvant, orice silaba dinauntrul ei.</div><div>Pe curand!</div><div><br /></div><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/5824387551538933254-5261825655352497241?l=ilincadelamoldova.blogspot.com' alt='' /></div>Ruxandrahttp://www.blogger.com/profile/15955444061183422308noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-5824387551538933254.post-87865277281404136352010-10-24T18:11:00.002+03:002010-10-24T18:16:19.936+03:00<span class="Apple-style-span" style="font-size: 18px; border-collapse: collapse; "><span class="Apple-style-span">deja e 2 jumatate....intre timp am intins vreo 2 masini de rufe, am facut putina ordine, am spalat pe jos, am aranjat patul, am pus fetita cu ursulet pe un raft aproape de capul meu....mi-e lene sa mai ies....eram sigura ca asa o sa fac....trebuie oricum sa ies sa imi iau de mancare, dar pana la prietena mea e asa mult de mers....si n-am chef....la tine era parculetul ala aproape...imediat ajungeam.....aici trebuie sa iau autobuzul, plin de pipite de mall la ora asta....apoi sa merg pe jos pe o strada ultracentrala, pe care langa un hotel luxos zace o parloaga cu multe balarii, ingradita neglijent pe alocuri cu panouri de metal ruginite, pe care zac lipite afise de acum ani de zile, scorojite de ploaie....apoi trec calea calarasi la un semafor care e programat in asa fel incat sa nu poti trece strada decat pana la jumatate, unde ramai blocat pe o insula mica, iar tramvaiul trece enervant de aproape de tine, trosnind si scrasnind din toate incheieturile....de acolo mai am de mers putin pe niste stradute vechi, asfaltate frumos, printre case vechi, cu viata multor generatii in ele, scorojite pe la colturi, insa unele patate de cate o bulina rosie exact in frunte care anunta pe toata lumea ca zilele le sunt numarate...ici colo mai rasare cate o casa renovata, dar batjocorita in cea mai roz sau galbena tencuiala posibila, ca un batran, fost profesor sau medic, pe care il trimite cineva la cersit.....un fel de "iata-ma ce am fost, si ce trebuie sa suport ca sa mai pot exista"....e trist orasul asta....si apoi drumul se repeta inapoi....nu-mi vine sa ies....o sa ma duc sa imi iau ceva de mancare....fast-food probabil....si o sa vin inapoi sa ma uit la filme si poate sa mai lucrez la ceva pentru munca....e trist orasul asta!</span></span><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/5824387551538933254-8786527728140413635?l=ilincadelamoldova.blogspot.com' alt='' /></div>Ruxandrahttp://www.blogger.com/profile/15955444061183422308noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5824387551538933254.post-67861162746122175102010-04-28T21:44:00.002+03:002010-04-28T21:55:49.039+03:00Nimic nu are O limita, ci doar o succesiune de limite inchipuite pana la cea finala. Limita unica, singulara si monolitic de sine statatoare exista doar pentru oamenii slabi, lipsiti de vointa si ambitie. Pentru ei, dincolo de un punct nu mai exista nimic, nu se poate trece. Si din aroganta refuz sa iau in calcul categoria asta de oameni pentru ca reprezinta, pentru aroganta de mine, o nonvaloare sociala, deci deloc avantaj EU in interactiunea cu EI. Prin urmare, deoparte. <div><i>Sa fim clari, vorbim despre limite in general! </i></div><div>Spun pentru a milioana data in seara asta ca am ajuns la limita intr-o anumita privinta. Dar chiar daca simt ca nu asta e limita finala, ca voi trece peste din nou, va fi cam pentru ultima data, sau cel putin nu voi mai trece de multe ori peste.</div><div>Nu mai vreau sa vorbesc despre asta! Scoate din mine rautati prefacute si ambitii copilaresti. Eu sunt un om bun, asa voi fi mereu, voi ierta si voi lasa constient pe altii sa ma calce in picioare pentru ca eu, in adancul meu, sunt impacata cu mine si multumita! </div><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/5824387551538933254-6786116274612217510?l=ilincadelamoldova.blogspot.com' alt='' /></div>Ruxandrahttp://www.blogger.com/profile/15955444061183422308noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5824387551538933254.post-49333563397898352032010-03-01T10:41:00.007+02:002010-03-01T10:45:20.848+02:00<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_RRxAuYRJOpA/S4t-nIgxnaI/AAAAAAAABI8/HR-_gotXsHU/s1600-h/e546wy45et45rewt54re.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_RRxAuYRJOpA/S4t-nIgxnaI/AAAAAAAABI8/HR-_gotXsHU/s320/e546wy45et45rewt54re.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5443583785372327330" border="0" /></a><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_RRxAuYRJOpA/S4t-jQ7IrfI/AAAAAAAABI0/kykdn76yTbg/s1600-h/e54y6uew5yhewr5gtesr.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 241px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_RRxAuYRJOpA/S4t-jQ7IrfI/AAAAAAAABI0/kykdn76yTbg/s320/e54y6uew5yhewr5gtesr.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5443583718910897650" border="0" /></a><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_RRxAuYRJOpA/S4t-f0xZr1I/AAAAAAAABIs/KfoCSfRRerY/s1600-h/260149f19xe578a9bd.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 256px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_RRxAuYRJOpA/S4t-f0xZr1I/AAAAAAAABIs/KfoCSfRRerY/s320/260149f19xe578a9bd.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5443583659814268754" border="0" /></a><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_RRxAuYRJOpA/S4t-ahVE1TI/AAAAAAAABIk/MZsH02NRIGI/s1600-h/345yewrt5ewhyt5y6.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 214px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_RRxAuYRJOpA/S4t-ahVE1TI/AAAAAAAABIk/MZsH02NRIGI/s320/345yewrt5ewhyt5y6.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5443583568695842098" border="0" /></a><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_RRxAuYRJOpA/S4t-V4VxgyI/AAAAAAAABIc/8PX3vQvb__M/s1600-h/040_pics.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 240px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_RRxAuYRJOpA/S4t-V4VxgyI/AAAAAAAABIc/8PX3vQvb__M/s320/040_pics.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5443583488973439778" border="0" /></a><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/_RRxAuYRJOpA/S4t-Rum-TPI/AAAAAAAABIU/W0l07XGYTv8/s1600-h/08.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 234px;" src="http://2.bp.blogspot.com/_RRxAuYRJOpA/S4t-Rum-TPI/AAAAAAAABIU/W0l07XGYTv8/s320/08.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5443583417641749746" border="0" /></a><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_RRxAuYRJOpA/S4t-MTbVCkI/AAAAAAAABIM/EW_WhZSwRJk/s1600-h/002_foto.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 249px;" src="http://4.bp.blogspot.com/_RRxAuYRJOpA/S4t-MTbVCkI/AAAAAAAABIM/EW_WhZSwRJk/s320/002_foto.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5443583324445805122" border="0" /></a><br /><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_RRxAuYRJOpA/S4t-H4iSR6I/AAAAAAAABIE/wI6uW75TRyM/s1600-h/1.jpg"><img style="display: block; margin: 0px auto 10px; text-align: center; cursor: pointer; width: 320px; height: 239px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_RRxAuYRJOpA/S4t-H4iSR6I/AAAAAAAABIE/wI6uW75TRyM/s320/1.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5443583248507750306" border="0" /></a><br /><div style="text-align: center;"><a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://3.bp.blogspot.com/_RRxAuYRJOpA/S4t-B582B1I/AAAAAAAABH8/atIfTQbQNSA/s1600-h/001_sneg.jpg"><img style="cursor: pointer; width: 320px; height: 241px;" src="http://3.bp.blogspot.com/_RRxAuYRJOpA/S4t-B582B1I/AAAAAAAABH8/atIfTQbQNSA/s320/001_sneg.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5443583145808365394" border="0" /></a><br /><br /><br /><br /></div><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/5824387551538933254-4933356339789835203?l=ilincadelamoldova.blogspot.com' alt='' /></div>Ruxandrahttp://www.blogger.com/profile/15955444061183422308noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5824387551538933254.post-79379401121107635902009-11-26T13:10:00.000+02:002009-11-26T13:12:00.821+02:00<a href="http://2.bp.blogspot.com/_RRxAuYRJOpA/Sw5iW0gKU_I/AAAAAAAABEg/LumL1zK122k/s1600/DSC01884.JPG"><img style="WIDTH: 517px; HEIGHT: 288px; CURSOR: hand" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5408368346708726770" border="0" alt="" src="http://2.bp.blogspot.com/_RRxAuYRJOpA/Sw5iW0gKU_I/AAAAAAAABEg/LumL1zK122k/s320/DSC01884.JPG" /></a><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/5824387551538933254-7937940112110763590?l=ilincadelamoldova.blogspot.com' alt='' /></div>Ruxandrahttp://www.blogger.com/profile/15955444061183422308noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5824387551538933254.post-26357348310350171862009-11-16T19:18:00.000+02:002009-11-18T12:37:15.163+02:00Sunt spongios ca relieful carstic, umed ca grota din Carpati, intunecos ca cercul polar in ianuarie si tacut ca ora 4 dimineata... Daca ma strangi in pumn nu curg lacrimi, nici sange, ci puroi - zemuri galbui si calde ale unor vremuri care nu vor sa apuna si sa se stinga inauntru. Nici fum, nici ceata, nici zapezi nu l-au oprit sa se scurga printre degetele celor care l-au strans fara mila dintr-o aparenta joaca. O joaca pentru ei... De unde sa stie? N-au avut urechi sa-l auda cum picura, n-au avut ochi sa vada cum se strange ca un mar uitat pe soba toata iarna.<br />Am ochii rosii, mari si holbati catre tine. Te privesc si totusi nu te vad. Proiectez mereu in tine spaima celor 3, crisparea si gheara ascutita. Si te pandesc la fiecare colt, la fiecare gest, sa ma scufunzi. Poate nu o vei face, dar nu cel de sus e la putere, ci eu, asta mic de dupa zabrele osoase. Eu sunt cel care dicteaza.<br />Miros a apa de piele, de buze, am degete infipte in solduri si vanatai pe spate, inele de durere la incheieturi. Miros a rautate, a pofta furioasa, a pornire sadica de nimicire. Oricate puhoaie si-au revarsat suflete peste mine nu m-au curatat si nici nu o vor face niciodata. Sunt defect, scartai si vibrez zgomotos la fiecare gest.<br />Tarai un membru distrofic dupa mine oriunde merg. Ologit si lipsit de vlaga, ma tarai cand pe burta, cand in coate.<br />Din cand in cand calc in primavara si in cale imi rasare un smoc de iarba cruda la umbra caruia dorm senin. Dar iarba curand se face alga putreda si ma incolaceste mai-mai sa ma sufoce, ma taraie cu ea intr-o apa tot mai neagra si mai furioasa. Nu stiu sa inot, nici n-as putea asa schiop si rahitic. N-as avea putere decat pentru doua vasliri. Asa ca plutesc intr-o crispare amara, atarnat cu unghiile infipte intr-un rest de luntre de demult. Nu stiu unde. Niciodata n-am stiut. Nici nu mai agonizez ca alta data. Resemnarea e dureroasa, dar nu am putere sa infrunt "drumul". Stiu ca voi esua din nou si din nou pe o insula insorita, ma voi tari in smocul de iarba doar pentru ca totul sa se repete...din nou si din nou!<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/5824387551538933254-2635734831035017186?l=ilincadelamoldova.blogspot.com' alt='' /></div>Ruxandrahttp://www.blogger.com/profile/15955444061183422308noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5824387551538933254.post-54200300013712527642009-10-03T20:30:00.001+03:002009-10-03T21:13:27.590+03:00<p align="center"><object width="340" height="285"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/eKIRq5eTEss&amp;hl=en&amp;fs=1&amp;rel=0&amp;color1=0x234900&amp;color2=0x4e9e00&amp;border=1"><param name="allowFullScreen" value="true"><param name="allowscriptaccess" value="always"><embed src="http://www.youtube.com/v/eKIRq5eTEss&hl=en&fs=1&rel=0&color1=0x234900&color2=0x4e9e00&border=1" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="340" height="285"></embed></object></p><p align="center">You thought a different day had come</p><p align="center">A day you thought the earth was done</p><p align="center">I am the rain</p><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/5824387551538933254-5420030001371252764?l=ilincadelamoldova.blogspot.com' alt='' /></div>Ruxandrahttp://www.blogger.com/profile/15955444061183422308noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5824387551538933254.post-76445302921245547472009-10-03T19:56:00.002+03:002009-10-03T21:09:00.967+03:00<p align="center"><object width="340" height="285"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/aCPQws-4v2I&amp;hl=en&amp;fs=1&amp;rel=0&amp;color1=0x234900&amp;color2=0x4e9e00&amp;border=1"><param name="allowFullScreen" value="true"><param name="allowscriptaccess" value="always"><embed src="http://www.youtube.com/v/aCPQws-4v2I&hl=en&fs=1&rel=0&color1=0x234900&color2=0x4e9e00&border=1" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="340" height="285"></embed></object></p><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/5824387551538933254-7644530292124554747?l=ilincadelamoldova.blogspot.com' alt='' /></div>Ruxandrahttp://www.blogger.com/profile/15955444061183422308noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5824387551538933254.post-8089867368280429822009-07-14T07:20:00.003+03:002009-07-14T07:43:27.425+03:00<p> </p><p><object width="320" height="266" class="BLOG_video_class" id="BLOG_video-a308d358dd45695a" classid="clsid:D27CDB6E-AE6D-11cf-96B8-444553540000" codebase="http://download.macromedia.com/pub/shockwave/cabs/flash/swflash.cab#version=6,0,40,0"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/get_player"><param name="bgcolor" value="#FFFFFF"><param name="allowfullscreen" value="true"><param name="flashvars" value="flvurl=http://v16.nonxt2.googlevideo.com/videoplayback?id%3Da308d358dd45695a%26itag%3D5%26app%3Dblogger%26ip%3D0.0.0.0%26ipbits%3D0%26expire%3D1331516969%26sparams%3Did,itag,ip,ipbits,expire%26signature%3DD7B83884C1580A4EF2C5939D1885B313DC98840.3E965B50B430AECC758BCDA939205941BFE98DDF%26key%3Dck1&amp;iurl=http://video.google.com/ThumbnailServer2?app%3Dblogger%26contentid%3Da308d358dd45695a%26offsetms%3D5000%26itag%3Dw160%26sigh%3DOF58IincGScGlD6Qk_S_6D0roSA&amp;autoplay=0&amp;ps=blogger"><embed src="http://www.youtube.com/get_player" type="application/x-shockwave-flash"width="320" height="266" bgcolor="#FFFFFF"flashvars="flvurl=http://v16.nonxt2.googlevideo.com/videoplayback?id%3Da308d358dd45695a%26itag%3D5%26app%3Dblogger%26ip%3D0.0.0.0%26ipbits%3D0%26expire%3D1331516969%26sparams%3Did,itag,ip,ipbits,expire%26signature%3DD7B83884C1580A4EF2C5939D1885B313DC98840.3E965B50B430AECC758BCDA939205941BFE98DDF%26key%3Dck1&iurl=http://video.google.com/ThumbnailServer2?app%3Dblogger%26contentid%3Da308d358dd45695a%26offsetms%3D5000%26itag%3Dw160%26sigh%3DOF58IincGScGlD6Qk_S_6D0roSA&autoplay=0&ps=blogger"allowFullScreen="true" /></object></p><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/5824387551538933254-808986736828042982?l=ilincadelamoldova.blogspot.com' alt='' /></div>Ruxandrahttp://www.blogger.com/profile/15955444061183422308noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-5824387551538933254.post-78005269611246753452009-07-06T13:21:00.001+03:002009-07-06T14:29:29.484+03:00<div><a href="http://4.bp.blogspot.com/_RRxAuYRJOpA/SlHccCukazI/AAAAAAAAA8Y/bo0WOEe08H8/s1600-h/9560686.jpg"><img style="TEXT-ALIGN: center; MARGIN: 0px auto 10px; WIDTH: 400px; DISPLAY: block; HEIGHT: 73px; CURSOR: hand" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5355303806246873906" border="0" alt="" src="http://4.bp.blogspot.com/_RRxAuYRJOpA/SlHccCukazI/AAAAAAAAA8Y/bo0WOEe08H8/s400/9560686.jpg" /></a><br /><div><div>Nu ne vindem tara, asta e clar! Ideea postului asta era sa va invit intr-un loc care mie mi-a placut mult de tot cu ceva ani in urma, un loc care mi-a parut inedit, spectaculos si surprinzator de "remote" si frumos - Parcul Natural Comana! Vroiam sa va povestesc cum ca e aproape de Bucuresti, despre padurea plina de tantari prin care trebuie sa treci ca sa ajungi la lacurile cu pontoane si colibe, cu wildlife cat cuprinde, la peisajul surprinzator...alea alea. Si ca o eleva care mereu si-a facut riguros temele am zis sa postez si cateva poze ca sa va strarnesc interesul si mai tare. Aveam prin calculator unele de cand am fost eu ultima data (cu ceva ani in urma ce-i drept dupa cum spuneam), dar am zis sa pun unele strict cu peisajul, gandindu-ma ca nu e asa relevant daca apar si eu prin ele facand plaja sau frigarui. Dupa un Google Image Search m-am ingrozit! Terifiata de'a dreptul am fost! Locurile acelea frumoase in care vroiam eu sa va ademenesc acum arata jalnic, de parca au trecut 2 uragane pe acolo.</div><div><br /></div><br /><p align="center"><a href="http://1.bp.blogspot.com/_RRxAuYRJOpA/SlHdHITJeMI/AAAAAAAAA8g/rcokXbWG64M/s1600-h/comana--neajlov.jpg"><img style="MARGIN: 0px 10px 10px 0px; WIDTH: 320px; FLOAT: left; HEIGHT: 213px; CURSOR: hand" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5355304546476849346" border="0" alt="" src="http://1.bp.blogspot.com/_RRxAuYRJOpA/SlHdHITJeMI/AAAAAAAAA8g/rcokXbWG64M/s320/comana--neajlov.jpg" /></a></p><br /><div><br /><br /></div><br /><div>Mai multe detalii: Parcul Natural Comana e la distanta cam egala intre Bucuresti si Giurgiu si e compus din doua unitati - Padurea Comana (aia plina de tantari) care adaposteste doua specii de plante protejate, ghimpele (Ruscus aculeatus) si bujorul (Paeonia peregrina), si Balta Comana, care e defapt o delta, mai mica decat Delta Dunarii si care adaposteste vreo 140 de specii de pasari din care 70 fiind recunoscute ca specii protejate pe plan international. Deci, o zona foarte importanta si totodata foarte frumoasa. Pe balta erau construite niste pontoane late prin stufaris pe care ajungeai pe tot felul de insulite, iar pe insulitele astea erau construite colibe de marimi diferite. Niste localnici ne-au spus ca toate astea au fost facute de niste francezi care au facut filmari pe acolo cu multi ani in urma, dar informatia nu e verificata asa ca luati-o ca pe un zvon. </div><div> </div><div></div><div></div><div></div><div>Vorbesc despre toate astea folosind trecutul pentru <a href="http://3.bp.blogspot.com/_RRxAuYRJOpA/SlHZ8sd5LcI/AAAAAAAAA8I/USDd5g7LJTM/s1600-h/comana--neajlov1.jpg"><img style="MARGIN: 0px 0px 10px 10px; WIDTH: 320px; FLOAT: right; HEIGHT: 213px; CURSOR: hand" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5355301068672150978" border="0" alt="" src="http://3.bp.blogspot.com/_RRxAuYRJOpA/SlHZ8sd5LcI/AAAAAAAAA8I/USDd5g7LJTM/s320/comana--neajlov1.jpg" /></a>ca acum nu mai e nimic din toate astea acolo, sau cel putin ce a ramas arata mai jalnic ca orice ruina. Ultima mea vizita la Comana pe balta a avut loc inainte de 2004, pe vremea cand zona nu era inca declarata arie protejata. De aici ideea ca, dupa intrarea zonei sub administrarea statului, trebuiau (in mod firesc) atrase fonduri cu care sa se amenajeze traseele, sa se faca punct informativ si sa se planteze nu stiu cate panouri informative. Nici vorba! Ceea ce am vazut in pozele mai recente de 2004 de pe internet m-a oripilat. Poate administratia parcului a plantat jdemii de bancute si panouri si din partea mea si alei rulante, dar colibele...COLIBELE!!!...si pontoanele care faceau deliciul baltii si un farmec aparte arata...vedeti si voi in poze!</div><div> </div><div></div><img style="TEXT-ALIGN: center; MARGIN: 0px auto 10px; WIDTH: 215px; DISPLAY: block; HEIGHT: 254px; CURSOR: hand" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5355305070753970258" border="0" alt="" src="http://1.bp.blogspot.com/_RRxAuYRJOpA/SlHdlpYjeFI/AAAAAAAAA8o/Zme1Xo8XOlE/s320/0f25b6fc62aa44c8da0d8c5cca359446_view.jpg" /> <div><br />Si m-am enervat asa tare pentru ca asta e a doua zona "protejata" care e distrusa sub administratia statului (din cate stiu eu) cat n-a fost fiind de capul ei! Despre cea de'a doua va povestesc alta data!</div><br /><div>Si revin la ideea de la care plecasem inainte sa imi sara tandara: noi nu ne vindem tara! Agentiile de turism nu au in oferta circuite in Romania, sau daca aveti norocul sa gasiti vreunul, el va va duce probabil in cele mai comune zone gen Bran si manastirile din nordul Moldovei! Daca nu ma credeti, verificati! Si nu ne-o vindem nu pentru ca nu am avea ce (O, Doamne, si inca avem multe de aratat la lume!!!), ci pentru ca suntem o natie de distrugatori, pentru ca stim doar sa stricam, sa anihilam, sa demolam si sa facem una cu pamantul. Si ce e mai grav e ca facem toate astea de multe ori din neglijenta sau din nepasare. Daca mintea ne sta numai la OTV si la stomac, evident ca ne doare in popou de bujor si de ghimpe, sau de cine stie ce natie de rata salbatica...</div><br /><div>M-am enervat rau! Va mai pun doua poze sa vedeti si voi "minunea" si inchei!</div><br /><div>Spor la emigrare!</div></div></div><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/5824387551538933254-7800526961124675345?l=ilincadelamoldova.blogspot.com' alt='' /></div>Ruxandrahttp://www.blogger.com/profile/15955444061183422308noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5824387551538933254.post-14662830353882584562009-07-03T14:51:00.000+03:002009-07-06T14:54:05.333+03:00<p>Ofera-ti cateva minute ca sa iti amintesti ce inseamna muzica!</p><p><object width="425" height="344"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/d3UpZydTFb0&amp;hl=en&amp;fs=1&amp;rel=0&amp;color1=0x234900&amp;color2=0x4e9e00"><param name="allowFullScreen" value="true"><param name="allowscriptaccess" value="always"><embed src="http://www.youtube.com/v/d3UpZydTFb0&hl=en&fs=1&rel=0&color1=0x234900&color2=0x4e9e00" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="425" height="344"></embed></object></p><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/5824387551538933254-1466283035388258456?l=ilincadelamoldova.blogspot.com' alt='' /></div>Ruxandrahttp://www.blogger.com/profile/15955444061183422308noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5824387551538933254.post-64298008543966711362009-07-01T20:35:00.000+03:002009-07-05T14:11:24.475+03:00- Imagineaza-ti ca as fi mica, mult mai mica decat sunt, intr-atat de mica incat sa ma ascunzi sub o unghie...ce ai face cu mine?<br /><br />- Te-as cocota pe varful nasului. Si de fiecare data cand as vrea sa te privesc m-as uita chioras. Si toata lumea m-ar intreba ce am patit, iar eu le-as raspunde mandru, fara sa imi dau seama cat de caraghios arat: "M-am indragostit!<m-am m="am">"<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/5824387551538933254-6429800854396671136?l=ilincadelamoldova.blogspot.com' alt='' /></div>Ruxandrahttp://www.blogger.com/profile/15955444061183422308noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5824387551538933254.post-32382719585065458752009-06-29T04:25:00.000+03:002009-07-05T05:10:52.827+03:00Ma gandeam la oamenii dezradacinati... Ii multumesc lui DUmnezeu ca m-a trimis pe lume intr-o casa in care toata lumea a trait in intelegere, in care nimeni nu s-a certat niciodata, unde televizorul nu a pus in umbra biblioteca mare cat un perete intreg.<br /><br />Si-i mai multumesc tatalui meu care ma ducea pe mine si pe fratele meu pe munte weekend de weekend, ocazie cu care ne explica rabdator cate in luna si in stele despre lumea care ne inconjoara. Si ca la el la birou gaseam pe cate o agenda sau colt de hartie cate un desen facut cu creionul, o masina sau un avion. Pentru ca se juca cu mine si cu fratele meu cand eram mici, pentru ca ma ducea la balet iarna de mana prin zapada, pentru ca ne plimba cu sania si pentru ca stateam cu el si ma uitam cand facea machete.<br /><br />Ii multumesc mamei mele pentru ca face clatite, turte si cartofi prajiti ca nimeni altcineva in lumea asta, pentru ca a fost mereu intelegatoare, pentru ca a vorbit mereu cu mine si nu mi-a ascuns nimic, pentru ca, desi nu pare un lucru placut, ma face sa plang ca un copil mic cand imi spune ca ar vrea sa imi dea tot ce e mai bun pe lumea asta si ca vrea sa stie ca sunt bine, pentru ca m-a lasat la 15 ani sa ma mut cu prietenul meu, deschizandu-mi (poate chiar involuntar) drumul in viata matura, cu responsabilitati de cuplu, chiar daca eram doar un copil. Pentru ca are un fel de a fi prin care ma determina sa nu ma pot supara pe ea indiferent daca e uneori prea directa sau acida.<br /><br />Ii multumesc fratelui meu pentru ca se juca impreuna cu mine cand eram mici de-a "fata calului", cu care faceam orase din casete pe covorul din sufragerie pe care le distrugeam prin cutremur sau cand faceam locuinte jucariilor noastre Conglomerat si Catelus in biblioteca si mergeam cu ei in calatorii imaginare cu trenul si la munte. Ii multumesc ca m-a ajutat de cate ori a putut si ca s-a bucurat din suflet de fiecare data cand i-am oferit ceva.<br /><br />Ii multumesc doamnei Budescu pentru ca m-a invatat nu numai sa scriu, ci sa imi si placa asta, pentru ca a crezut in mine si m-a stimulat sa arat de ce sunt in stare.<br />Antrenoarei mele, doamna Maftei, care a stiut sa ma ambitioneze sa dau tot ce am mai bun pe scena tinandu-ma in umbra Teonei atata timp, pana am fost gata cu adevarat pentru reflectoare. Pentru ca a stiut sa imi fie mie, cat si celorlalte fete, ca o a doua mama si pentru ca a avut incredere in mine, in talentul si pasiunea mea pentru dans incat sa ma lase sa-i urmez drumul si sa o substitui cand a plecat.<br /><br />Ii multumesc primului barbat pe care l-am iubit pentru ca mi-a fost alaturi atata timp, pentru ca a avut maturitatea emotionala, taria si curajul sa imi ia apararea in fata propriului frate, pentru ca a fost sincer cu mine mereu si pentru ca m-a acceptat si m-a iubit pentru ceea ce sunt.<br /><br />Si le multumesc celor cu care am interactionat pentru o clipa sau pentru ani intregi de'a lungul vietii mele de pana acum, pentru ca toti acesti oameni m-au facut ceea ce sunt si sunt mandra de asta!<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/5824387551538933254-3238271958506545875?l=ilincadelamoldova.blogspot.com' alt='' /></div>Ruxandrahttp://www.blogger.com/profile/15955444061183422308noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5824387551538933254.post-31081515197132861642009-06-12T05:16:00.000+03:002009-07-05T05:55:26.345+03:00<div> </div><p align="center"><a href="http://1.bp.blogspot.com/_RRxAuYRJOpA/SlAU85mfcfI/AAAAAAAAA8A/Y70NgvbfQzY/s1600-h/DSCF9222.JPG"><img style="WIDTH: 281px; HEIGHT: 320px; CURSOR: hand" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5354802993430491634" border="0" alt="" src="http://1.bp.blogspot.com/_RRxAuYRJOpA/SlAU85mfcfI/AAAAAAAAA8A/Y70NgvbfQzY/s320/DSCF9222.JPG" /></a></p><div><br />Federatia Ecvestra Romana (<a href="http://www.ecvestra.ro/">http://www.ecvestra.ro/</a>) a organizat in perioada 5-7 iunie <em><strong>CSIO2 Balkan Tour</strong></em> la Piatra-Neamt, la baza hipica de langa strandul orasului, competitie la care au participat calareti si cai din tari europene precum Bulgaria, Turcia (nu stiu exact daca din partea estica sau nu, dar la cati de-ai lor sunt pe aici, ii consideram pe toti Europeni), Ungaria sau Irlanda. Baza hipica a aratat impecabil si organizarea a fost flawless!</div><div><br /></div><img style="TEXT-ALIGN: center; MARGIN: 0px auto 10px; WIDTH: 320px; DISPLAY: block; HEIGHT: 240px; CURSOR: hand" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5354802718195470002" border="0" alt="" src="http://4.bp.blogspot.com/_RRxAuYRJOpA/SlAUs4RWTrI/AAAAAAAAA74/DEgKhM9f1Pk/s320/DSCF9260.JPG" /> <div></div><div>Participantii romani au tinut stacheta sus, una din vedetele noastre fiind si Ogica, un armasar sub patronatul RNP Romsilva, care a facut echipa in iarba cu Ionut Leonte. Pentru amuzament, va mai aduc la cunostiinta numele altor cativa cai care au performat pentru Romania, precum Contradiction, Snoopy, Afternoon, Celentano, Filou du Pichoux, Kruger de la Roche, Live for the moment, sau Bartender (care din pacate a abandonat in cele din urma).</div><br /><br /><br /><div></div><p align="left"><a href="http://2.bp.blogspot.com/_RRxAuYRJOpA/SlAUgy084aI/AAAAAAAAA7w/wkSYdSiSctw/s1600-h/DSCF9419.JPG"><img style="MARGIN: 0px 0px 10px 10px; WIDTH: 359px; FLOAT: right; HEIGHT: 258px; CURSOR: hand" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5354802510575755682" border="0" alt="" src="http://2.bp.blogspot.com/_RRxAuYRJOpA/SlAUgy084aI/AAAAAAAAA7w/wkSYdSiSctw/s320/DSCF9419.JPG" /></a></p><br /><br /><br /><div>Si la noi se intampla lucruri frumoase, dar parca putin mai multa mediatizare n-ar strica. Am atasat si cateva poze. Enjoy!</div><p align="left"><a href="http://2.bp.blogspot.com/_RRxAuYRJOpA/SlAUgy084aI/AAAAAAAAA7w/wkSYdSiSctw/s1600-h/DSCF9419.JPG"></a> </p><div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/5824387551538933254-3108151519713286164?l=ilincadelamoldova.blogspot.com' alt='' /></div>Ruxandrahttp://www.blogger.com/profile/15955444061183422308noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-5824387551538933254.post-85421126128968103502009-04-05T05:13:00.000+03:002009-07-05T05:16:21.617+03:00Am renuntat la blogul cel vechi pentru ca....nu stiu exact...pentru ca era o incarcatura mult prea mare pentru mine in post-urile de pe el, pentru ca trebuia sa o iau de la capat cu scrisul pe net...<br /><br />Sper sa va placa cel nou si sa gasiti o modalitate placuta de a va ocupa 5 minute din viata in rasfoirea lui din cand in cand.<br /><br />Ne citim pe'aici!<div class="blogger-post-footer"><img width='1' height='1' src='https://blogger.googleusercontent.com/tracker/5824387551538933254-8542112612896810350?l=ilincadelamoldova.blogspot.com' alt='' /></div>Ruxandrahttp://www.blogger.com/profile/15955444061183422308noreply@blogger.com0